Un material semnat de Alina Dragomir, arhitect asociat la Studio A19, parte a campaniei de comunicare „Rezidențial: Remodelat”, prilejuită de cea de-a 8-a ediție Building HOME International Good Living Forum (19 mai 2026, București).
În contextul dezvoltărilor rezidențiale recente, conceptul de sustenabilitate este uneori abordat într-o manieră limitativă, concentrată pe performanțe energetice, soluții tehnologice sau indicatori cuantificabili. Deși necesare, aceste criterii nu surprind complexitatea reală a locuirii contemporane. Arhitectura rezidențială nu se poate reduce la livrarea unui produs imobiliar eficient, ci presupune asumarea unui rol mai amplu: acela de a configura un cadru fizic al vieții cotidiene într-un mod care sa răspundă atât nevoilor sociale ale comunităților, cat si imperativul de a proteja mediile in care construim de efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice.
Considerăm necesară o regândire strategică a modului în care locuirea se raportează la oraș, la comunitate și la resurse. Un oraș sustenabil este, în esență, un oraș din care nu simți nevoia să evadezi – nici fizic, prin deplasări constante pentru a-ți trăi viața socială sau profesională, nici psihologic, prin retragere din spațiul comunitar in lumea privata a fiecăruia, sau mai rău, in mediul virtual.
O primă direcție esențială pentru conturarea unor orașe sănătoase este păstrarea scării umane. În proiectele dezvoltate de echipa noastră, acest principiu se reflecta in regimuri de înălțime moderate, distanțe atent calibrate între clădiri, permeabilitatea fronturilor construite și o varietate tipologică care evită monotonia și uniformizarea. Aceste decizii creează un mediu lizibil, prietenos, în care spațiul public capătă relevanță și atractivitate în viața de zi cu zi.
O a doua direcție privește sustenabilitatea ca infrastructură socială. Spațiile publice și semi-publice – locuri de joacă, peluze comunitare, trotuare generoase, grădini de fațadă sau terase — sunt concepute ca extensii ale locuirii, nu ca simple amenajări decorative. În ansamblurile de locuințe realizate de echipa noastră, aceste spații sunt deja activate de locuitori, favorizând formarea naturală a unor micro-comunități, stimulând interacțiunea și reducând dependența de spații comerciale sau de consum pentru socializare.
În fine, o a treia direcție – eficiența energetică și utilizarea responsabilă a resurselor completează acest demers prin soluții pasive: locuințe dublu orientate, ventilare transversală, iluminare naturală optimă, plantări de aliniament și suprafețe permeabile care contribuie la îmbunătățirea microclimatul. Aceste strategii permit reducerea consumului energetic și sporesc confortul ambiental atât in interiorul cât și în exteriorul clădirii. Tehnologii contemporane precum utilizarea pompelor de căldura, foraje geotermale, panouri fotovoltaice, sunt și ele adăugate proiectelor noastre, însa nu reprezintă un scop in sine.
Viitorul locuirii contemporane nu depinde exclusiv de inovații spectaculoase, ci de capacitatea arhitecturii de a construi medii urbane echilibrate, estetice, care susțin viața cotidiană, relațiile sociale și un mediu ambiental natural și sanatos. Remodelarea rezidențialului este, în ultimă instanță, o remodelare a modului în care ne raportăm la oraș și la ideea de a locui împreună.
Calitatea mediului construit nu este rezultatul exclusiv al deciziilor administrațiilor publice, ale dezvoltatorilor sau ale actorilor din industria imobiliară, ci se construiește gradual prin alegerile făcute zilnic de fiecare dintre noi.
Modul în care locuim, spațiile pe care le susținem, tipul de oraș pe care îl acceptăm sau îl cerem influențează direct direcția în care evoluează rezidențialul contemporan. În acest sens, responsabilitatea pentru un oraș mai echilibrat și mai rezilient este una colectivă, iar arhitectura devine un cadru comun în care deciziile individuale și cele profesionale se întâlnesc.
