Un material semnat de Katalin Crețu Csíki, Interior Designer în cadrul STUDIO11, parte a campaniei de comunicare „Rezidențial: Remodelat”, prilejuită de cea de-a 8-a ediție Building HOME International Good Living Forum (19 mai 2026, București).
Sectorul rezidențial trece printr-o transformare vizibilă, determinată atât de schimbările sociale și economice, cât și de o maturizare treptată a pieței. Locuința nu mai este percepută exclusiv ca un produs imobiliar, ci ca un spațiu care influențează direct sănătatea, confortul și stilul de viață al locatarilor. Din perspectiva mea profesională, această schimbare este necesară, dar și inevitabilă. Printre direcțiile majore ale transformării rezidențialului se numără importanța tot mai mare a compartimentării inteligente a spațiului, adoptarea soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic, utilizarea materialelor naturale și sustenabile, precum și interesul crescut pentru spații verzi și tehnologii de tip smart home.
Locuința influențează în mod direct ritmul vieții cotidiene și contribuie semnificativ la definirea nivelului de confort și a calității vieții. Fiind spațiul în care se concentrează cea mai mare parte a activităților zilnice, este esențial ca acesta să fie conceput coerent încă din faza inițială de proiectare, cu accent pe funcționalitate și utilizare eficientă pe termen lung. Disfuncționalitățile minore pot genera un nivel constant de tensiune, adesea subestimate. Din această perspectivă, rolul arhitectului sau al designerului este de a anticipa scenariile reale de utilizare și de a elimina, pe cât posibil, aceste surse de disconfort încă din etapa de concept. Compartimentarea inteligentă a spațiului a devenit un criteriu esențial în evaluarea unei locuințe. Suprafața utilă nu mai reprezintă un indicator suficient al calității. Un apartament poate oferi un nivel ridicat de confort sau dimpotrivă, poate deveni ineficient, în funcție de modul în care este organizat spațiul interior. La construcțiile noi, avantajul constă în posibilitatea de a colabora cu un arhitect care gândește locuința din interior către exterior, având ca punct de plecare nevoile reale ale beneficiarului sau ale viitorului locatar. În cazul achiziției unei locuințe existente, flexibilitatea este mai limitată, iar accentul cade pe adaptare și pe valorificarea maximă a potențialului deja existent.
Un alt aspect este înălțimea tavanului. După o perioadă în care eficiența energetică și optimizarea costurilor au favorizat plafoane mai joase, tot mai multe proiecte rezidențiale propun din nou înălțimi mai generoase. Acest lucru are un impact semnificativ asupra calității aerului interior, asupra percepției spațiului și asupra designulului interior, permițând o varietate mai mare de soluții de iluminat și accesorii.
De asemenea se observă o creștere de interes către un mediu de locuire sănătos prin revenirea la utilizarea materialelor cât mai naturale. Un exemplu este parchetul din lemn natural care contribuie la un confort termic mai bun, oferind o senzație plăcută la contact și menținând o temperatură mai echilibrată la nivelul pardoselii. Alt exemplu este vopseaua pe bază de var, care datorită capacității lor permite pereților să respire, contribuie la reglarea umidității și la crearea unui climat interior mai echilibrat.
Privite în ansamblu, toate aceste decizii de la compartimentare și materiale, până la eficiență energetică și integrarea tehnologiei, au un obiectiv comun: susținerea unui mod de locuire mai sănătos și mai echilibrat pe termen lung. Deși aceste criterii nu sunt încă generalizate pe piața rezidențială din România, ele conturează o direcție clară de evoluție. Asistăm la o schimbare de mentalitate aflată în plină formare, în care locuința începe să fie privită tot mai mult ca o investiție în bunăstare și în calitatea vieții, nu doar ca o simplă achiziție imobiliară.
