Cea de-a patra ediție Building HOME International Good Living Forum a avut loc pe 16 iunie 2022 la JW Marriott Grand Hotel din București, cu tema “Building HOME Identity” sau “Cum construim identitatea spațiilor rezidențiale”. În cadrul ediției din acest an a fost lansată secțiunea specială dedicată interioarelor rezidențiale: “Building HOME Interiors”.

În cadrul celor trei sesiuni plenare din secțiunea specială Building HOME Interiors au avut loc dialoguri și discuții constructive în care vorbitorii invitați, ghidați de moderatorii lect. dr. arh. Daniel Armenciu și conf. dr. arh. Oana Diaconescu, au dezbătut pe tema designului interior rezidențial și au oferit propuneri, idei și diverse puncte de vedere.

În continuare vă invităm să citiți răspunsurile și propunerile oferite de vorbitori ca urmare a întrebărilor puse de moderatorii evenimentului la finalul sesiunilor.

Sesiunea 1 – „Building HOME Identity from Inside” (part I)

Se știe că arhitecții sunt oameni cu o personalitate puternică, ce își imprimă amprenta asupra proiectelor realizate și totodată că beneficiarii au niveluri diferite de educație și își doresc ca arhitectul să realizeze clădiri și amenajări apropiate de modul în care ei experimentează viața de zi cu zi. Cum pot arhitecții să echilibreze relația dintre afirmarea propriei identități prin proiecte și identitatea beneficiarilor?

•  Este important ca arhitecții să fie capabili să asculte ce își dorește beneficiarul, fără a trece lucrurile neapărat sau exclusiv prin filtrul propriu. În același timp este necesar și ca beneficiarul să se regăsească în stilul arhitectului pe care îl alege, cu alte cuvinte ca ambele părți să se cunoască și să se înțeleagă reciproc cât mai bine de la început. Acest echilibru este cel care duce la succesul proiectelor.
•  Este mereu o provocare transpunerea în realitate a ceea ce își doresc beneficiarii, simultan cu menținerea unei amprente personale a arhitectului. Odată cu experiența, acesta din urmă trebuie să își dezvolte și unele abilități psihologice, să reușească să își cunoască tot mai bine clienții prin discuții, chestionare, prezentarea de randări 3D sau alte instrumente. Un portofoliu bine prezentat este și el de mare ajutor, pentru că astfel beneficiarii pot vedea în ce măsură rezonează cu viziunea și valorile acestuia. 
• Pentru unii arhitecți nu este prioritar să își pună amprenta personală deoarece consideră că un design interior bun se poate construi cu orice elemente primite de la client atâta timp cât povestea pe care el își dorește să o exprime prin amenajarea interioară este în totalitate asumată și integrată cu stilul său de viață. Arhitecții sunt de fapt niște facilitatori ai vocii clienților lor, aceștia fiind cei care scriu de fapt povestea spațiilor, iar arhitecții îi asistă în acest proces și îi ajută să descopere lucruri despre ei de care nici ei înșiși nu erau inițial conștienți. Procesul de pre-design este, în consecință, foarte important deoarece atunci arhitecții pot afla multe informații și pot contura soluții cât mai bune.
• O locuință nouă înseamnă în mod evident o schimbare, deci într-o anumită măsură și o aruncare în necunoscut, în urma căreia locatarii se vor descoperi în ipostaze de viață cu care nu s-au mai confruntat. De exemplu, multe persoane extrovertite care nu au avut anterior un spațiu potrivit lor și nu au avut posibilitatea să își cheme prietenii acasă la ei, când se mută într-o locuință nouă își doresc satisfacerea acestei nevoi. Faptul că acești oameni își doresc un spațiu de dining mai mare este o schimbare în viața lor, iar arhitecții/designerii îi ajută să acceseze această schimbare, motiv pentru care este nevoie de multă empatie și ascultare, precum și ca arhitecții să se detașeze de ideea că ei sunt actorii principali în procesul de design interior.
•  Școala de arhitectură transmite cumva studenților ideea că arhitectul este Dumnezeu, ori nu este așa și este greșit să crezi că arhitectul este cel care dă identitatea unui spațiu. Este important ca lucrurile să fie privite prin lentila acestuia, dar el este în primul rând responsabil de a asculta și a înțelege clientul. Arhitecții au de multe ori o serie de discuții de-a dreptul intruzive cu clienții înainte de faza de proiectare, pentru a îi cunoaște mai bine și a vedea cum trebuie să evolueze proiectul. De multe ori la finalul acestor dialoguri beneficiarul descoperă lucruri noi despre el însuși și despre spațiul pe care și-l dorește. Dincolo de concept și de punerea în aplicare a unui proiect trebuie să fie o muncă de echipă între arhitect și beneficiar, care trebuie să lucreze împreună și nu unul împotriva celuilalt.
• Mulți beneficiari ajung la un anumit arhitect de interior pentru că au văzut și au rezonat cu alte proiecte ale acestuia. Unii arhitecți încearcă să își creeze un stil recognoscibil, un fel de brand persoal, alții însă se focusează pe dialogul cu beneficiarii pentru a îi cunoaște mai bine și a amenaja spații care să îi reprezinte pe fiecare.
• Cel mai bun proiect este cel pe care ți-l permiți! Unii clienți preferă să cumpere „etichete” celebre de designeri sau proiecte „de semnătură”, ceea ce nu e întotdeauna o idee potrivită.

Sesiunea 2 – „Building HOME Identity from Inside” (part II)

Cât de mult este influențată crearea unui proiect de design interior de ceea ce se găsește deja în spațiul respectiv și în ce măsură este arhitectura existentă lăsată să vorbească într-un proiect de design interior?

• Spațiul e primul element cu care intrăm în contact și dacă este unul cu vechime înseamnă că are o poveste care trebuie respectată și integrată în noul proiect.
• La clădirile noi există de multe ori elemente structurale incomode sau care prezintă dezavantaje pentru amenajare, însă arta arhitectului de interior este tocmai să le dea acestora o funcționalitate și să le incorporeze estetic în soluțiile de design.
• Designul interior implică și educarea beneficiarilor referitor la sensul intervențiilor de amenajări. Marea parte a pieței dezvoltărilor imobiliare de astăzi, din păcate, nu mai creează spații cu poveste, așa cum făceau clădirile mai vechi. Chiar și aceste „spații fără poveste” pot fi însă puse în valoare.
• Grinzile și stâlpii care traversează uneori chiar mijlocul încăperilor sunt o reală provocare. De multe ori beneficiarii achiziționează locuințele respective fără a conștientiza această problemă. În aceste cazuri, amenajarea interioară pornește chiar de la aceste aspecte, iar spațiul este reconturat prin adăugarea de elemente structurale ușoare (gips-carton) sau prin îmbrăcarea stâlpilor/ grinzilor cu elemente de mobilier.
• Flexibilitatea și bugetul beneficiarului, precum și cât de dispus este să aștepte până la finalizarea amenajărilor sunt elemente foarte importante de luat în calcul într-o amenajare.

Au intervenit schimbări în solicitările și dorințele clienților în urma pandemiei?

• O schimbare observată tot mai frecvent este că acum 80% dintre clienți își doresc automatizarea locuinței prin intermediul sistemelor smart home și posibilitatea controlului întregii case de pe telefon.
• Din perspectiva funcționalității și a compartimentării spațiului, oamenii lucrează mult mai mult de acasă și prin urmare își doresc spații adecvate și ergonomice.
• La începutul pandemiei se cerea mai mult amenajarea teraselor și a balcoanelor. Acest trend s-a mai estompat, însă rămâne totuși accentuată dorința oamenilor de evadare fie prin case de vacanță, fie printr-un acces facil la spațiul exterior în locuințe.
• A crescut semnificativ și segmentul caselor individuale, cu spații de lucru și de ieșire în exterior, dar și cu colțuri de retragere pentru mai multă intimitate, mai ales dacă se lucrează remote și sunt și mai multe persoane acasă.
• Unii clienți și-au cumpărat locuințe cu mai multe camere decât aveau de fapt nevoie. Dacă înainte de pandemie camera suplimentară rămânea nemobiliată pentru viitorul copil al familiei sau eventual ca un spațiu de depozitare, acum multe persoane au dorit să transforme astfel de spații în birouri.
•  În ultima perioadă interesul pentru designul interior a crescut foarte mult pentru că oamenii și-au dat seama cât de important este să te simți cu adevărat bine acasă și să ai zone adecvate pentru diferite activități. În plus, multe persoane fie s-au mutat la țară, fie și-au luat locuințe cu terasă, dorindu-și acces ușor la aer liber.
• Clientela arhitecților de interior este formată din ce în ce mai mult de persoane educate, de oameni preocupați de design, care călătoresc, au hobby-uri, sunt foarte atenți la materiale și știu ce își doresc de la locuința lor, lucruri care ușurează munca arhitecților și crește calitatea designului. 

Sesiunea 3 – „Building HOME Inside Identity: International Experiences”

Concluziile sesiunii:

• În Germania se vede o puternică influență Bauhaus în amenajările rezidențiale, în Spania interioarele sunt curate, minimaliste, cu multă culoare, iar în Franța sunt multe clădiri vechi care trebuie adaptate la confortul modern. Identitatea spațiilor rezidențiale din România este poate mai puțin conturată, dar există trenduri și cerințe tot mai specifice și informate ale clienților.
• Uneori căutarea ferventă a construirii identității unui spațiu e de fapt o construcție forțată, mai degrabă venind dintr-o dorință a beneficiarului de a se delimita de ceilalți și de a fi diferit prin spațiul tău, decât ca o consecință a personalității, stilului de viață și a nevoilor sale.
• Identitatea prin design înseamnă de fapt ceea ce își dorește clientul să realizeze cu spațiul său și în ce fel de mediu ambiant își propune să trăiască. Identitatea este de asemenea legată în mare măsură de contextul cultural și de piața de la acel moment, dar și de nevoile constant în schimbare ale oamenilor. Un același designer poate aduce soluții diferite pentru numeroase probleme care trebuie rezolvate într-un spațiu interior și de fapt fiecare „problemă” de arhitectură de interior poate genera soluții specifice.

Cum se adaptează designul interior la noile tehnologii și cum sunt integrate acestea în spațiile rezidențiale? 

• În discuția despre crearea identității unei locuințe există pe de o parte spațiile „branduite”, care au o identitate inspirată sau chiar preluată din stilul anumitor mari branduri sau designeri, iar pe de altă parte sunt clienții care vin la arhitecții de interior cu anumite dorințe și își doresc ca aceștia să le înțeleagă și să le realizeze, caz în care locuința va avea de fapt identitatea clientului respectiv.
• Există și cazuri în care, la mult timp după finalizarea unui proiect de amenajări, clientul revine la arhitectul de interior pentru că și-a dat seama că respectivul proiect nu este ceea ce își dorește de fapt. În acest caz este nevoie de și mai multă comunicare și colaborare între designer și client pentru a găsi soluțiile optime.
• Deși este dificil și problematic, în realitate nu este niciodată prea târziu ca arhitectul să spună nu unui proiect dacă la un moment dat își dă seama că lucrurile nu funcționează în varianta respectivă. De fapt, într-un astfel de caz retragerea este decizia cea mai bună și onestă. Pe de altă parte, atunci când un client alege un arhitect pentru proiectul său, trebuie să aibă un anumit nivel de încredere în el și în profesionalismul său. 
• Când se începe schițarea unui proiect este important să fie definit feeling-ul care se vrea a fi creat în urma respectivei amenajări. Dacă beneficiarul vine cu modificări la anumite materiale sau elemente, ceea ce de regulă nu este plăcut pentru arhitect, cel mai important este să se analizeze în ce măsură acele modificări schimbă feeling-ul intenționat. Acest feeling este cel care contează în primul rând, în funcție de el se pot face diferite schimbări pe parcurs. 
• Arhitecții și designerii trebuie să fie și un pic psihologi în relația cu clienții și să îi ajute să înțeleagă mai bine ce își doresc. Este esențial să știe să îi asculte pe clienți, iar apoi să aibă curajul de a le comunica onest opiniile și viziunile. Uneori clienții nu reușesc să își imagineze cum va arăta proiectul pe care îl prezintă arhitectul de interior. Randările 3D ajută în acest sens, dar de multe ori totuși nu oferă vizualizările necesare, pe înțelesul oamenilor.
• În ultima vreme se vorbește mult despre încorporarea în designul interior rezidențial a unor elemente de scenografie și decor de teatru. Designul interior trebuie să includă și elemente care provoacă imaginația, care fac oamenii să se gândească și care, deși poate nu provoacă neapărat un efect wow, include anumite elemente-surpriză. 
• Când arhitectul prezintă clientului o soluție de proiect, în mintea sa există numeroase soluții și variante bazate pe experiența profesională, pe alte proiecte, pe frecventarea unor expoziții de profil, etc. Pentru client însă poate să fie prima dată în viață când se confruntă cu necesitatea de a alege și a customiza un spațiu și poate nu știe cum să facă asta. După cam 1 an de utilizare, o locuință se schimbă din anumite puncte de vedere față de cum a fost gândită inițial și de multe ori abia atunci clienții au surpriza de a înțelege în sfârșit anumite aspecte ale proiectului de amenajare datorită cărora poate au existat chiar și divergențe cu arhitectul pe parcursul amenajării. 

Pe www.romaniaconstruieste.ro și pe paginile de social media @romaniaconstruieste puteți citi pe larg postările și articolele de reflectare a evenimentului Building HOME 2022 International Good Living Forum, organizat de platforma de comunicare România Construiește și BORO Communication, în parteneriat cu:

Partener Instituțional: Ordinul Arhitecților din România

Professional Partners: KONE, Radox, Knauf, Knauf Insulation, Qfort, Austrotherm, PiatraOnline, Tubadzin, Consolight, PlanRadar, Wisniowski, Rockwool

Partener: Atlantis România

Susținători: Ratioterm, Brick, Man and Machine

Urmează Building HEALTH Bucharest International Forum pe 30 septembrie și DEVO Forumul Internațional al Marilor Dezvoltatori pe 6 octombrie.