Am avut șansa să avem parte de o întâlnire regională remarcabilă la Cluj-Napoca, cu participarea tuturor categoriilor de actori importanți ai construirii: arhitecți și ingineri care realizează proiectele, antreprenori și contractori care le transpun în realitate, dezvoltatori și administrații publice care le promovează și finanțează, furnizori care oferă materiale și sisteme pentru a fi construite și nu în ultimul rând mediul academic, care formează specialiști. Toate aceste categorii au fost echilibrat și consistent reprezentate, totuși trebuie să remarcăm o anomalie cel puțin bizară printr-o mare absență în rândul celor care au participat la dezbateri. A lipsit chiar Primăria Municipiului Cluj-Napoca, care, deși reprezintă orașul cel mai bine plasat în sinteza Barometrului Urban, realizat de Banca Mondială în 2020 și prezentat în deschiderea dezbaterii, poate a considerat fie că nu are cu ce contribui la „Cum să construim mai bine?”, fie că se vor discuta lucruri pe care nu dorește să le discute în public. Oricare ar fi substratul, ne pare rău că un actor atât de important nu a cotribuit alături de ceilalți, cu deschidere și interes la această discuție. În aceste zile în care CATUC – Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor a fost aprobat de guvern și se îndreaptă spre Parlamentul României pentru ultima etapă înainte de a deveni noua lege aplicabilă în domeniul construirii, este de mare interes să identificăm modalități pentru a construi mai bine. În introducere am discutat despre problemele și provocările identificate în cadrul întâlnirii de la Timișoara și despre oportunitățile pe care perioada următoare le oferă sectorului construcțiilor (Șerban Țigănaș, decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism, UT Cluj-Napoca, Președinte Dico și Țigănaș, moderator)

• Pentru județul Maramureș subfinanțarea cronică obligă la o prioritizare strategică pentru toată regiunea. De fapt, sistemul de finanțare al investițiilor publice din România este profund greșit, fiind nevoie de descentralizare. Avem o scădere demografică severă și investițiile ar putea opri acest declin sau chiar atrage populație. Soluțiile pe care le aplicăm sunt parteneriatele cu diferite ministere. (Ionel-Ovidiu Bogdan, Președinte, Consiliul Judeţean Maramureş)

• Consiliul Județean s-a profesionalizat și Sibiul construiește bine, însă avem nevoie de resurse umane. Pentru o construire bună toate ingredientele trebuie să fie bune. Lipsa de planificare din România duce la o lipsă de predictibilitate în domeniul investițiilor care formează un cerc vicios. Suntem obligați să recurgem la contracte de execuție ale lucrărilor cu clauze suspensive, adică să ne asumăm riscul că nu vom obține finanțarea pentru acele lucrări. Riscul acesta este răsfrânt asupra contractorilor, dar aceștia îl pot împărți prin asocieri de firme. Lipsa forței de muncă ne afectează pe toți. Avem nevoie de proiecte mai bune. (Daniela Cîmpean, Președinte, Consiliul Județean Sibiu)

• Este nevoie de o schimbare conceptuală pentru că asistăm la o degradare culturală, socială și administrativă. Asociațiile profesionale și patronale trebuie să colaboreze mai bine și să se susțină între ele. Constructorii trebuie să aibă resurse pentru a realiza pregătirea continuă a angajaților lor. (Ioan Așchilean, profesor universitar și Președinte al Consiliului de Administrație ACI Cluj)

• Un exemplu de dezvoltare privată la Sibiu, pentru o fostă zonă industrială, va aduce calitate vieții urbane de pe o arie mai extinsă. Proiectul reprezintă un alt model de business, a cărui proiectare a fost realizată printr-o asociere a mai multor firme românești. Pentru așa ceva trebuie o altfel de inițiativă, care în această fază poate fi considerată un noroc. (Alexandru Găvozdea, arhitect, Fondator A.Plan, Sibiu)

• Dezvoltarea nu poate fi gândită și realizată doar pe câte o parcelă. Faptul că o primărie (Cluj-Napoca) și-a asumat să realizeze un PUZ pentru un întreg cartier este o formulă necesară pentru coerență. Proiectele mari se realizează în echipe. Nu trebuie să neglijăm mediul rural care lucrează în tandem cu urbanul. Trebuie să valorificăm avantajele acestor relații, neîncercând doar să diminuăm consecințele problemelor de mobilitate pe care le crează. (Claudiu Salanță, Arhitect Șef, Consiliul Județean Cluj)

• Realizăm parteneriate cu mediul de afaceri. Suntem concentrați pe mai multe aspecte importante precum construirea de locuințe sociale și conectivitatea dintre Bistrița și Cluj-Napoca. Ne interesează foarte mult cum răspund proiectele așteptărilor comunităților, pentru că orașul este o comunitate de comunități. Avem și noi nevoie de proiecte mai bune, uneori mult mai bune. (Ioan Turc, Primar, Municipiul Bistrița)

• Se pare că tuturor ne este greu, că avem probleme în a ține pasul cu provocările. Trebuie să ne reinventăm mereu pentru a ține pasul cu lumea reală. De fapt, cel mai important lucru în mediul universitar este să formăm caractere. Facultatea de Construcții împlinește 70 de ani de existență în 2023. Sunt multe realizări. Cele mai recente sunt legate de reușitele echipelor noastre de studeți ingineri și arhitecți la competiția SDC (Seismic Design Competition), unde clujenii au câștigat de mai multe ori în fața reprezentanților unor universități de mare renume din toată lumea. (Daniela Manea, profesor universitar, Decan al Facultății de Construcții, UT Cluj-Napoca)

• Asistăm la un fel de „sălbăticie urbană” care trebuie temperată. Susținem la Bistrița concursurile de arhitectură, prin care putem selecta soluția cea mai bună din mai multe variante din competiție. (Radu Bolchiș, Director Executiv, Direcţia Proiecte, Primăria Municipiului Baia-Mare)

• Transformarea unor clădiri existente ne-a dat posibilitatea să realizăm spații subtile, care înglobează calitățile originale și se adaptează la cerințele prezentului, pentru viitor. Câteva exemple remarcabile din portofoliul Foster + Partners. (Maximilian Zielinski, Senior Partner, Foster + Partners, Londra)

• Suntem preocupați să facem punți între lumea naturală și cea artificială. (Alex Cheregi, Co-Fondator, iungo studio, Londra)

• Asistăm la două lumi paralele, construirea în mediul public și cea în mediul privat. Suntem firme care pur și simplu nu avem ce căuta în zona investițiilor publice. Construcțiile sunt un brand subevaluat în România. Impactul social și asupra mediului este enorm și trebuie gestionat cu totul altfel. Bugetele pentru construire trebuie să includă resursele necesare cercetării, dacă dorim să progresăm. Universitatea nu se întâlnește cu lumea pieței, din păcate, și astfel resurse importante nu sunt utilizate. (Atlilla Puskas, Director de Contractări, KESZ România, Cluj-Napoca)

• Se construiește greu, lent și cu calitate discutabilă. Procesul de autorizare durează mai mult decât construirea ceea ce face ca în final produsul imobiliar să fie mai scump. Antreprenorii  sunt doar rentabili și nu cu adevărat profitabili, ceea ce creează multe probleme. Timpul este foarte important pentru că prețurile materialelor și manoperei nu pot fi ținute pe loc perioade prea lungi. Costurile ridicate ale locuințelor din Cluj sunt influențate negativ de durata enormă a proceselor de autorizare și de impredictibilitatea pe care o oferă mediul administrativ de aici. (Horațiu Somășfelean, Senior Project Manager, White Star Real Estate, Cluj-Napoca)

• Ne preocupăm de modul în care putem influența viitorul construirii. Este nevoie de soft skills. Cuvintele cheie sunt educația și tehnologia. Cele mai multe solicitări pe care le-am primit din partea celor care ne urmăresc au fost îndreptate către BIM și nZEB. (Eugen Ursu, Co-Fondator, Graphein, București)

• Avem tehnologia necesară renovării profunde a construcțiilor de locuințe colective, pentru producția eficientă de agent termic. Epoca centralelor de apartament s-a încheiat pentru construcțiile noi. (Gabriel Dincuță, Administrator, Next Engineering)

• Am realizat și distribuit peste 400 de materiale video educative pentru construcții. Trebuie să accelerăm decarbonizarea. În România suntem de fapt bogați energetic, iar dacă am construi mai bine această situație s-ar transforma într-un avantaj de care alții sunt departe. Trebuie să folosim tehnologia. „Geamănul digital” (Digital Twin) va deveni foarte important în viitor. (Marius Șoflete, Fondator, Inginerie creativă, Cluj-Napoca și București)

• Ne-am implicat la Târgu Mureș într-un proiect de regenerare urbană în care au intrat mai apoi mulți alți actori publici și privați. Nici nu ne imaginam că așa ceva va fi posibil, dar am constatat că investițiile trebuie să se desfășoare într-un ritm propriu normal. Nu este bine prea încet, dar nici prea repede. Realizarea de masterplanuri care să cumuleze interesele este calea de urmat. (Zsolt Gogolak-Hrubecz, General Manager, Multinvest Group, Târgu Mureș)

• Suntem descurajați de achizițiile publice. Avem probleme cu forța de muncă, iar ca antreprenori nu reușim să ne ocupăm suficient de stagiari. Cultura locuirii e foarte importantă. La noi oamenii consideră construcțiile din lemn ca nefiind durabile, deși vedeți ce alan au prins în lumea occidentală. Este nevoie de altfel de relații cu marii dezvoltatori. (Bogdan Irsik, General Manager, Wincon, Cluj-Napoca)

• V-aș propune să nu ne mai plângem. Specialiști, administrație, constructori și comunitate, suntem cu toții responsabili pentru vulnerabilitățile identificate. Doar prin implicare și înțelegere putem crește reziliența comunităților și a spațiilor pe care le construim. Fiecare proiect scrie o parte din istoria unui oraș. În cazul dezvoltării cartierului Sopor, de exemplu, am asistat la un nou tip de comunicare, în care specialiștii și administrația au coborât din „turnul de fildeș” și au generat nenumărate tipuri de dialog și dezbateri cu comunitatea. Pentru a fluidiza procesul birocratic de avizare, în cadrul OART am generat un grup de lucru cu oamenii din administrația publică locală, dar ceea ce am reușit să discutăm acolo nu a apucat încă să producă schimbări, cel puțin nu cu ochiul liber, e un proces în desfășurare și în continuă adaptare, rezultatele se vor vedea în timp. (Daniela Maier, Președinte OAR, Filiala Transilvania)

• Pentru un dezvoltator timpul înseamnă cu adevărat bani. Costurile care rezultă din ritmul lent și imprevizibil al administrației din Cluj ne afectează enorm. De ce nu se întâlnește Comisia de estetică? De ce în alte orașe unde lucrăm, având aceleași legi, totul durează mult mai puțin decât la Cluj? (Adela Andone, Chief Operating Officer, Maurer Grup)

• Circa 60% din clădirile verzi certificate în 2022 în România fac parte din portofoliul nostru. Clădirile industriale, retail și birourile întrețin această cerere pentru analiza și optimizarea sustenabilității, iar sectorul rezidențial e complet absent din aceste discuții. Dacă privești din perspectiva celui implicat în procesele de autorizare în Cluj-Napoca, acestea par par abuzive, însă dacă privești din perspectiva cetățeanului care nu construiește, poate părea că mediul construit e bine gestionat. Dacă legislația se ocupă de obicei de nevoi de la baza piramidei lui maslow, reglementările nZEB sunt cu siguranță o excepție, vizând un grad ridicat de confort și o ambițioasă performanță. Amprenta de carbon pentru clădiri, atât înmagazinată, cât și operațională, devine extrem de importantă. (Adrian Pop, Fondator, ADP architecture office și ADP green building)

Au participat în auditoriu și Aletta Popovici, arhitect șef lal Consiliului Județean Sălaj, Oana Lapoși, arhitect șef al Consiliului Județean Sibiu, Paul Mureșan, șef serviciu SUATM la Consiliul Județean Sibiu și Călin Suciu, șef serviciu DRIIP la Consiliul Județean Mureș.

Probleme identificate

• Unele administrații publice importante refuză participarea la dialogul constructiv.
• Declinul demografic este o realitate complexă, cu impact negativ major asupra construirii.
• Sistemul de acordare al fodurilor pentru investiții este profund greșit.
• Construcțiile sunt un sector subevaluat, cu bugete insuficiente pentru a susține cercetarea și dezvoltarea profesională continuă a celor implicați.
• Asistăm la o degradare culturală și socială.
• Timpul lung de autorizare al lucrărilor se reflectă extrem de negativ în costurile pentru utilizatorul final.
• Lipsește o cultură a locuirii care să creeze progres în ceea ce se construiește sau cel puțin să îl permită.
• Locuințele nu sunt încă pe lista construcțiilor pentru care există preocupări în ceea ce privește certificarea clădirilor verzi.

Oportunități și soluții

• Există administrații pro-active, implicate în dialogul cu actorii construirii.
• Avem nevoie de coeziune și colaborare între domenii, organizații, actori diferiți.
• Riscurile din construcții trebuie diminuate prin asocieri și parteneriate.
• Există șansa unor dezvoltatori care folosesc modele noi, avansate, pentru business-urile lor.
• Universitatea trebuie să formeze caractere, nu doar absolvenți angajabili.
• Construcțiile existente nu trebuie înlocuite fără a analiza posibilitățile de a le transforma sustenabil pentru viitor.
• Tehnologiile existente trebuie asimilate de cei care lucrează în construcții cu avantaje evidente.
• Suntem bogați energetic, trebuie doar să construim mai bine.

Seria Conferințelor Regionale “România Construiește” 2023 a început la Timișoara și Cluj-Napoca în luna martie și va continua la Iași (11 mai) și Craiova (09 iunie), reunind dezvoltatori, constructori, arhitecți, finanțatori publici și investitori privați cu proiecte de construcții din regiuni.