Sanne van der Burgh este Arhitect și Associate Director, Head of MVRDV NEXT și a participat în calitate de Speaker în cadrul Building HOME International Good Living Forum 2022, care a avut loc pe 16 iunie la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cu tema „Building HOME Indentity”.
Biroul principal al companiei MVRDV NEXT se află în Rotterdam, dar aceștia dețin birouri și în Paris, Berlin și Shanghai, având un total de 330 de angajați. Echipa s-a ocupat cu realizarea mai multor proiecte de amenajări ale unor locuințe sociale, obiectivul arhitecților fiind acela de a le transforma în locuri plăcute și interesante, care să favorizeze socializarea și interacțiunile, și să aducă mereu ceva îndrăzneț și interesant în structura cartierelor respective. Toate proiectele acestora sunt considerate soluții, răspunsuri la anumite probleme, și modalități de a aduce oamenii împreună.
Compania are și un departament de tehnologie care se ocupă de partea nevăzută a construcțiilor, și care dezvoltă instrumente și work flow-uri pentru implementarea proiectelor. De asemenea, se realizează in house calcule ale amprentei de carbon, pentru a putea dezvolta de la început proiecte sustenabile. Compania are și un parteneriat cu Universitatea de Tehnologie din Delft, un program numit „The Why Factory”, în cadrul căruia se fac cercetări și se produc concepte și materiale care privesc spre viitorul locuirii și al construcțiilor. Populația mondială este în creștere iar resursele de toate tipurile sunt limitate. Ce ar trebui să facă arhitecții și factorii de decizie politică din acest punct de vedere? Poate nu este vorba în primul rând despre a consuma mai puțin ca societate și în construcții, ci de a consuma într-un mod mai bun, mai sustenabil. Spre exemplu, putem să nu mai construim neapărat case în zone suburbane ci să valorificăm mai mult structura urbană deja existentă, inclusiv prin soluții de construire mai inteligente.
Extinderea urbană nu este un fenomen benefic sau sustenabil, zonele cu densitate urbană scăzută sunt surse de trafic și poluare, și totodată dispun de o infrastructură redusă de facilități. Pe de altă parte, deși planurile de densificare urbană sunt mai sustenabile, ele sunt totodată și mai stresante pentru locuitori. Există cumva o cale de mijloc, pentru a îndeplini visul fiecăruia dintre noi, acela de a locui în zone mai puțin populate, cu terase, curte și acces la spațiul exterior, dar acest lucru trebuie realizat într-un mod responsabil și sustenabil din perspectiva densificării urbane.
Arhitecții s-a ocupat de o piață din Rotterdam, un proiect care a devenit celebru. Orașul a fost puternic bombardat în al Doilea Război Mondial, iar după reconstruire a apărut un spațiu public, o piață, care nu a fost proiectată inițial cu această funcțiune. Municipalitatea a dorit să activeze zona și să îi confere un sens, soluția aleasă a fost construirea unei piețe acoperite cu clădiri de locuințe împrejur. Arhitecții au venit cu propunerea ca și acoperișul respectivei piețe să devină spațiu pentru unități rezidențiale de tip penthouse. În această piață se află atât magazine și restaurante cât și o piață agroalimentară, fiind o zonă foarte activă, dotată cu un tavan din panouri acustice colorate.
La nivelul -1 al pieței se află un supermarket și zona logistică unde se fac livrările pentru spațiile comerciale; iar mașinile de marfă nu vin în fața clădirii, ceea ce contribuie la estetica și confortul întregului complex. Marfa este transportată prin intermediul unor lifturi invizibile publicului, iar această soluție a făcut să nu fie nevoie de o „parte din spate” a clădirii. De asemenea, lifturile spre garaj permit admirarea unor elemente arheologice descoperite în timpul construcției acestui nivel, ceea ce aduce și o componentă educativă. Apartamentele au terase cu vedere spre oraș dar și ferestre care dau spre spațiul interior al pieței. Iar penthouse-urile au și o podea de sticlă prin care se poate privi de asemenea în interiorul pieței.
La inaugurarea proiectului interesul publicului pentru proiect a fost enorm, iar ulterior s-a dovedit că acest complex a avut și un efect de stimulare a turismului în Rotterdam, devenind un obiectiv în sine, cu peste 100.000 de vizitatori pe săptămână.
Dincolo de sustenabilitate, o mare provocare privind orașele noastre este cum putem crea o densificare urbană care să fie mai umană, spre exemplu cum putem crea un stil al zgârie-norilor europeni. În acest sens s-a realizat o cercetare de scenarii arhitecturale despre cum s-ar putea „deschide” zgârie-norii. Acest proiect a fost realizat de studenți și sponsorizat de compania Lego, care a donat 2 milioane de piese de Lego pentru construirea prototipurilor. Dintre acestea au fost selectate cele mai promițătoare, s-a realizat un script cu concluzii, iar proiectele au fost transformate într-o expoziție itinerantă.
Principiile rezultate din această cercetare sunt aplicabile în proiecte reale de construcții. Un astfel de exemplu este o clădire din Amsterdam, din cartierul de business. Provocarea a fost integrarea într-un mod armonios al caracterul corporate al zonei de business cu clădirile rezidențiale și un spațiu verde pentru activități sportive existent în zonă. Au fost proiectate trei clădiri rezidențiale cu atenție asupra impactului soarelui, vântului și al zgomotului, și cu terase accesibile pentru public, de asemenea o strategie de landscaping cu diferite zone de vegetație. Rezultatul a fost un complex de clădiri cu aspect foarte natural, organic.
Acum un secol se considera că spațiile rezidențiale trebuie să fie înainte de toate accesibile și repetitive, motiv pentru care se construiau serii de unități locative de același fel. Astăzi se pune problema cum se pot realiza locuințe sustenabile, responsabile, dar care să celebreze individualitatea. Extinderea urbană nu este sustenabilă, și în plus fiecare dintre noi are dorințe și viziuni diferite cu privire la locuințele noastre. Se poate, așadar, densifica individualitatea în cadrul unei colectivități? Această a fost o temă de cercetare pentru studenții din cadrul The Why Factory: a fost creat un joc cu 16 beneficiari ipotetici ai unor locuințe din cadrul unei astfel de colectivități, fiecare cu pasiunile și stilul său de viață, iar studenții au trebuit să interacționeze cu aceștia și să ajungă la soluții care să răspundă la cât mai multe dintre nevoile lor. S-au născut astfel multe idei demne de explorare pentru calitatea viitoare a locuirii.
Foto© romaniaconstruieste.ro
