A doua reuniune regională din anul acesta a avut loc la Cluj-Napoca, pe 6 martie. Ca și în anul trecut participarea la dialog și în public a fost foarte bună și diversă. Am încercat să vedem cum putem construi mai bine împreună și să identificăm verigile slabe ale proceselor de construire alături de oportunitățile perioadei în care ne aflăm. Am pornit de la setul de probleme identificate cu participanții de anul trecut, dintre care timpul foarte îndelungat de aprobare a documentațiilor de urbanism și de eliberare a autorizațiilor de construire în special la municipiul Cluj-Napoca, alături de alte probleme care țin de finanțare adecvată și de achizițiile publice plasează fără îndoială administrația publică într-o poziție în care performanțele trebuie să fie cu totul altele.

Am avut șasa să discutăm cu doamna Emese Olah, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca. Domnia sa menționează deficitul de personal calificat și tentativa de digitalizare de la primărie, încă neconcretizată. Toate problemele se trag de la PUG-ul aprobat în 2024, care a avut foarte multe erori și a generat conflicte și probleme în administrarea dezvoltării, care s-a mutat de la primărie în tribunale. Au fost prevăzute în buget resurse pentru un nou PUG. Am întrebat-o ce caută primarul în CTATU (comisia tehnică consultativă a arhitectului șef) când legea nu prevede prezența lui acolo și nici să fie prezidată de acesta sau să aibă ordinea de zi stabilită tot de el, pe criterii politice. Răspunsul a fost că prezența lui e justificată de susținerea proiectelor majore publice de infrastructură, deși e clar că nu e doar asta, primarul exprimându-se pentru toate proiectele private, inclusiv cele de mică amploare și fără mize, ceea ce întârzie evident procesele de avizare din urbanism, timpul edilului fiind foarte limitat pentru acest subiect suplimentar responsabilităților pe care le are. Cea mai mare nemulțumire a doamnei viceprimar ține de fluidizarea posibilităților de a construi, dar și de faptul că s-au permis clădiri foarte înalte în apropierea zonei centrale, respectiv a pieței Abator, prin PUG. De fapt PUG-ul incriminat limitează înălțimea inclusiv în acea zonă, care a fost amplificată aberant profitând de un PUZ aprobat prin asumarea răspunderii de către primar în 2008, în pofida opiniilor membrilor CTATU. PUZ-ul a beneficiat de o perioadă de grație după aprobarea PUG 2014, interval în care s-a obținut autorizația de construire pentru o înălțime mai mult decât dublă față de prevederile actuale. Interesul cel mai puternic exprimat de doamna viceprimar este pentru dezvoltarea multipolară, cu „orașe mici în orașul mare”, adică o dezvoltare pe cartiere cu caracter diferit, complex și echilibrat. Mai susține perspectiva construrii sociale, deficitare la Cluj-Napoca, precum și negocierea urbanistică pe baze predictibile, care acum nu există. Excelente toate aceste aspirații, dar îndrăznesc să mă întreb dacă vom avea vreodată parte de așa ceva în contextul practicilor actuale?

Noemi Karacsonyi, CEO la Simacek, firmă care oferă soluții pentru acoperișuri și fațade verzi a fost întrebată care sunt categoriile de investiții care folosesc predilect asftel de rezolvări. Campionii construrii cu soluții de acoperișuri verzi sunt privații, fără îndoială. Totuși spațiile verzi nu sunt încă tratate cu suficientă importanță, neavând prevăzute resursele necesare pentru întreținere, aceasta fiind o dezamăgire importantă. Crede că ar fi foarte importantă educația deschisă orientată către bunele practici din acest domeniu. Specialiștii sunt insuficienți pentru a conduce la adoptarea pe scară largă a soluțiilor de acoperișuri verzi.

Ioan Așchilean, președinte al CA ACI Cluj SA, profesor universitar și vicepreședinte AIIR ne-a oferit o perspectivă pe termen lung. Se poate observa o îmbunătățire vizibilă a calității proiectelor în ultimii ani, atât pentru proiectele publice, cât și pentru cele private. Problemele care persistă țin de subfinanțarea construcțiilor pentru care nu se construiesc bugete corecte pentru a putea măcar respecta toate cerințele normative, ceea ce conduce la compromisuri. Nu se tratează corespunzător izolațiile fonice, barierele contra vaporilor și alte lucruri simple care nu țin de tehnologiile noi, fiind de bază în calitatea construcțiilor. Studiile de fezabilitate plafonau bugetele făcând practic imposibilă construirea ulterioară aprobării lor cu respectarea valorilor maxime, în condițiile unei dinamici economice remarcabile, cu oscilații de prețuri pentru materiale, manoperă, inflație și diferite alte consecințe ale situațiilor internaționale instabile. Cea mai mare problemă pe care o remarcă este interferența politicului în etajele tehnice și profesionale. Recomandă o mult mai mare atenție pentru personalul angajat, care trebuie specializat și răsplătit pentru a face față la provocările dinamice din construcții. Degeaba promovezi o persoană dacă nu ai școlarizat-o pentru noua poziție. Cea mai importantă problemă de rezolvat în construcții este echilibrul între părțile contractante, în timp ce recomandarea principală este să investim în personalul angajat.

Cristian Blidariu, vicepreședinte OAR și decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism de la Timișoara, readuce aminte că dezvoltarea profesională continuă este subiectul cel mai serios pentru OAR. În prezent acesta oferă un portofoliu bogat de cursuri, foarte frecventate de membri, dar din păcate încă neobligatorii, așa cum este în cele mai dezvoltate țări. Avem și cursuri pentru cei din administrație, ceea ce vine în întâmpinarea semnalărilor anterioare referitoare la veriga slabă din construcții. Un alt subiect pe care îl aduce în fața publicului este FAST, festivalul școlilor de arhitectură din România, care a avut o primă ediție la Timișoara anul trecut și se va desfășura între 31 octombrie și 3 noiembrie la Cluj-Napoca. Acesta aduce împreună toate facultățile de arhitectură din România cu organizațiile profesionale și profesioniștii din practică. E o intenție clară de a construi mai bine împreună.

Ioan Sabin Sărmaș este președinte al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Parlamentul României. Am întrebat cât de important este acest domeniu pentru a construi mai bine. Digitalizarea e importantă și legea pentru semnătura electronică a trecut de comisia juridică a Parlamantului și aproape de adoptare. Existența rețelelor 5G e de asemenea foarte importantă pentru construcții, din perspectiva tehnologică. Suntem într-o etapă intermediară, dar în evoluție și este vorba aici și de strategia României pentru metavers. Cea mai mare nemulțumire este lipsa de predictibilitate cauzată de prestația administrației publice în ceea ce privește construirea, alături de lipsa de direcție (viziune), care duc la o bulă inflaționistă care nu este în avantajul cetățenilor. Cea mai importantă recomandare este ca politicienii să ocupe doar pozițiile politice în care să activeze pe bază de consiliere de specialitate, ceea ce în construcții ar fi foarte important.

Adrian Vlad, Regional Business Developer la Graphein, spune că evoluăm în domeniul BIM. S-a creat o organizație în acest sens, fondată la Timișoara. Cea mai importantă dorință ține de depolitizarea comisiilor tehnice, alături de cea mai importantă dorință care e reglementarea BIM în proiectele publice.

Cu Eleonora Dulău, vicepreședinte al OAR, filiala Transilvania, am discutat despre arhitecți. La întrebarea dacă e mai bine pentru arhitecți, răspunsul are mai multe nuanțe. Pe de o parte, dacă privim concursurile, premierile din cadrul bienalelor și a altor evenimente, se vede că arhitectura bună este în continuă creștere. Pe de altă parte, dacă comparăm numărul proiectelor autorizate din prezent față de anii precedenți, acesta e evident în scădere. Credem totuși că e mai bine pentru arhitecți, deci că lucrurile evoluează pozitiv. Cea mai importantă probemă identificată este relația cu autoritățile. Din 2022 s-a format un grup de lucru OAR-primărie, dar rezultatele nu se văd încă la Cluj-Napoca. Cu administrațiile din orașele mai mici colaborăm foarte bine. Strategia filialei este de a continua.

Oana Toader este Sales Manager la Kuma România. La întrebarea dacă produsele din gama de calitate superioară oferite sunt achiziționate și de clienții publici, răspunsul e pozitiv. Bineînțeles că aceste achiziții nu sunt directe, ci prin proiectanți și constructori, dar e un semn bun legat de calitatea construcțiilor publice. Ne dorim ca temele de proiect să fie bine scrise legat de definirea clară a cerințelor de calitate și atunci nu am mai avea probleme atât de mari cu calitatea.

Marius Ioan Gîrdea este Director general al Aeroportului Internațional de la Sibiu. A prezentat in extenso noul proiect al terminalului de la Aeroportul Internațional. Ceea ce este remarcabil ține de efortul aeroportului de a dobândi independența energetică.

Alexandru Vladovici, arhitect fondator la Vladostudio, tot din Sibiu a fost întrebat de proiectul cel mai important la care lucrează. Concursul câștigat de tânăra echipă pentru Piața Cibin din Sibiu continuă cu dezvoltarea proiectului aflată în dilemă legat de realizarea locurilor de parcare și de flexibilitatea recomandabilă pentru o astfel de temă. Sunt multe necunoscute pentru care este totuși optimist în legătură cu rezolvarea lor.

Raul Țărnaru, CEO și fondator al Novarion de la Sibiu, este dezvoltator imobiliar. Ca antreprenor își dorește să ofere o creștere a calității. Clienții sunt tot mai educați, ceea ce contează foarte mult. Prețurile vor crește în mod cert în perioada următoare, dar și diferențele de calitate dintre ceea ce se construiește la noi și piața occidentală, care există, trebuie redusă. Cea mai mare problemă identificată este comunicarea deficitară a administrației publice, care nu crează sinergii cu mediul privat. Obiectivul propus pentru viitor este acela de a diversifica produsele și de a realiza un hotel.

Zsolt Gogolak-Hrubecz este cofondator și președinte la Multinvest Group din Târgu Mureș. Suține că trebuie să urmărim ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în țările vestice avansate, pentru că problemele acelea vin și la noi. Secretul unei dezvoltări de amploare, care poate de multe ori părea imposibilă, este să crezi în proiect. Obstacolul de care ne-am ciocnit ține de numărul imens de avize, 18, care ni s-au solicitat pentru dezvoltarea din zona gării din Târgu Mureș. Își dorește avizul-unic, o promisiune veche a administrației, încă neîndeplinită.

Cristian Urcan este arhitect fondator al SQMArchitecture. Câștigător al unui proiect de modernizare și extindere al unui liceu important din Cluj, menționează că bugetul pentru construcție nu a fost realizat la nivelul necesar ambiției temei și respectiv a proiectului. Și-ar dori o administrație publică mult mai pro-activă, cu care să se colaboreze mult mai bine.

Concluziile construite de participanți și desprinse din dialoguri subliniază cu tușe groase că deși se înregistrează progrese în calitatea proiectelor, soluțiilor și produselor utilizate și a folosirii avansului tehnologic în construcții, veriga slabă care induce consecințe extrem de nedorite este fără îndoială administrația publică locală. Deficitul de comunicare, lipsa de viziune clară, de competențe și mai ales întârzierile din procesele de aprobare și autorizare au fost semnalate în diferite moduri de mai toți participanții, inclusiv de reprezentantul administrației clujene. O astfel de concluzie este destul de alarmantă într-un an al alegerilor, dar ne dă și speranțe pentru un ciclu nou, care va urma în curând.

– Șerban Țigănaș, Moderator, Președinte Dico & Țigănaș, Decan al Facultății de Arhitectură şi Urbanism Cluj-Napoca

Conferințele Regionale „România Construiește” 2024 vor continua la Craiova (21 martie) și Iași (11 aprilie) și vor reuni dezvoltatori, constructori, arhitecți, finanțatori publici și investitori privați cu proiecte de construcții din Oltenia și Moldova.