Un public numeros a fost prezent joi, 21 martie 2024, la cea de-a doua ediție a Conferinței Regionale „România Construiește” a Olteniei, eveniment marcat pe toată perioada celor două paneluri de un dialog animat între arhitecți, investitori, constructori, autorități locale și furnizori de soluții pentru construcții. Iată pe larg cum s-au desfășurat acestea, fără a ocoli momentele cu o încărcătură emoțională spontană dintre prezentatori:
Arhitectul Bogdan Tiparu, președintele Ordinului Arhitecților din România Filiala Teritorială Oltenia, a oferit într-o notă optimistă debutul conferinței prin menționarea existenței unui dialog organic, viu, substanțial între reprezentanții administrației locale și OAR, pe fondul șansei istorice oferite de programul PNRR. Nu am ratat ocazia de a cere imediat prezentarea ingredientelor acestei surprinzătoare vești astfel încât am notat ceva ce cumva anticipam: ,tot relațiile din plan personal sunt cele care dezvoltă ulterior legături instituționale’ între Prefect, Primărie și Prefectură. Suntem cu toții conectați cu celălalt membru din ecuația construirii unui oraș, însă de cele mai multe ori sub presiunea timpului, a mefienței caracteristic post comuniste și poate chiar a lipsei exercițiului dialogului nu reușeam să ne conectăm pentru a construi în primul rând o echipă.
Tot spre conectivitate conduce și amintirea investițiilor majore din regiune: Autostrada Sudului care ar urma să lege Bucureștiul de Craiova, respectiv Timișoara, ceea ce ar face ca profilul de oraș universitar al Craiovei să poată atrage dar și reține în scurtă vreme studenți din regiune, poate chiar și din Bulgaria și Serbia), respectiv realizarea până la finalul lui 2024 a celui mai mare terminal nou construit al unui aeroport din România, ceea ce ar atrage evident investiții pe mai multe și mai diverse planuri. Am punctat cu această ocazie similaritățile cu investițiile recente, de anvergură, din regiunea Moldovei.
Bogdan Tiparu a concluzionat cu menționarea rolului „Bienalei Olteniei”, ‘care prin concursuri și prezentări publice de proiecte susține un mediu profesional competitiv’, ceea ce ar conduce la conectarea cu arhitectura contemporană a unei regiuni a Olteniei, regiune ce beneficiază de un fond consistent de case și clădiri de patrimoniu dar și de prezența unor elemente naturale unice (râuri, parcuri, proximitatea pădurilor), respectiv ,necesitatea încurajării unui urbanism participativ’.
„Susțin ideea colaborării continue între aparatul administrativ și mediul privat de proiectare. Am punctat importanța realizării noului Plan Urbanistic General al Mun. Craiova, precum și necesitatea bugetării, de către Primăria Mun. Craiova, a unor studii și planuri urbanistice de cartier în vederea dezvoltării armonioase a orașului. Un alt punct important este integrarea Jiului ca parte determinantă în oraș, cu propunerea realizării de zone de plajă, diguri, zone de promenadă, terase, hoteluri de mici dimensiuni, realizarea unui campus universitar, împreună cu serviciile complementare, pe malul opus. Craiova poate deveni un oraș și centru universitar și cultural, având ca puncte de reper în ultimii ani: Centrul Brâncuși, Muzeul Cărții și Exilului Românesc.” – Bogdan Tiparu, Preşedinte, Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Oltenia
Fără a-și atribui competențe tehnice de nivelul colegilor de panel, Sorin Manda, directorul general al Aeroportului Craiova, a evidențiat în primul rând rolul strategic de conector interregional al Aeroportului din Craiova, acesta fiind ,cam singura instituție care la momentul de față leagă întreaga regiune de restul țării’, dotarea actuală ajungând la acest moment la un trafic de circa 600k pasageri. ,Cu bune și cu rele’, adică românește, cu 2 incendii până la acest moment, cu întârzieri, cu eforturile pe care le presupune integrarea forței de muncă exotice în șantierul edificiului care la finalul anului va deveni cel mai mare terminal al unui aeroport din România, Sorin Manda se declară totuși mulțumit de performanța Antreprenorului General (o asociere de firme condusă de Construcții Erbașu S.A.). Din dialogul creat pe subiectul acestei investiții s-au mai punctat legătura auto firavă a terminalului cu orașul, o caracteristică a majorității acestor dotări din România, respectiv suprapunerea culoarului de zbor peste oraș, ceea ce ar putea genera disconfort fonic unei părți a craiovenilor.
Craiova, cunoscută în trecut și ca ,Orașul celor 1000 de moșieri’, deține încă un impresionant fond de clădiri de patrimoniu, al doilea ca mărime din țară, după București. Odată cu trecerea timpului, multe dintre acestea s-au degradat, unele s-au pierdut definitiv din diferite cauze, dar am avut bucuria să admir alături de restul participanților, etapele și rezultatele reamenajării și restaurării clădirii Primăriei Craiova, respectiv a Muzeului Cărții și a Exilului Românesc, două exemple de bună practică ale studioului de arhitectură Getrix, reprezentat de doamna arhitect Mariana Trif.
Cu o experiență remarcabilă (30 de ani), dar cu multă grijă către a livra și proiecte ce se adresează nevoilor actuale ale comunităților, studioul contribuie la transformarea în realitate a visului primarului din Cârcea, o comună tânără adiacentă Craiovei, înființată în 2004. Vorbim iată, de un nou exemplu fericit de eficiență a echipei instituție-comunitate-arhitect în a livra un ansamblu de funcțiuni necesare unei urbei: cultură, sport, activări sociale, loisir, loc de joacă pentru copii.
„Am prezentat din experiența firmei Getrix SA pe care o reprezint, câteva exemple de bună practică, de colaborare fructuoasă între investitor(public sau privat), autorități publice emitente de avize și autorizații, proiectant și antreprenor:
1. Centrul Civic al com. Cârcea, din zona metropolitană a Craiovei – investiție a Primăriei Cârcea, la început de executie
2. Cele două clădiri monument ale Primăriei Craiova: sediul primăriei(fosta Bancă a Comerțului, arh. I. Mincu) și cădirea de birouri ale serviciilor principale ale primăriei(fosta Banca Olteniei și hotel Palace) – investiții ale Primăriei Craiova în curs de finalizare în acest an
3. Cardinal Office (clădire de birouri P+6) și Casa Cernătescu-Cârlogani(clădire monument)- investiție privată finalizată, recepționată
4. Muzeul Cărții și Exilului Românesc – Casa Dianu, monument de arhitectură – investiție a CJ Dolj, în exploatare.
Toate aceste investiții sunt sau vor fi prezențe semnificative, de referință în localitate, aducând calitate înaltă mediului construit.” – Mariana Trif, Co-Fondator, Getrix
Investițiile private în regiunea Olteniei vizează atât zona de parcuri industriale, platformele logistice, locuințele colective și retail parcurile, iar acestea conduc inevitabil la modelarea reliefului urban, dar și la un impact social major în comunitate. Subliniez acest lucru prin câteva exemple din zona mea de interes și de expertiză, arhitectura de retail: Iulius Town Timișoara (2019), Palas Iași (care a redat pulsul orașului în plină criză a anului 2012), respectiv Promenada Craiova (2023). Am ales trei proiecte vizibile care au generat și încă mai generează dispute în presă, în discuțiile private sau în conferințe așa cum s-a întâmplat și la momentul prezentării lui Marius Moga, Sales Marketing Manager la ZACARIA. Este firesc să avem puncte de vedere diferite, este chiar sănătos, atâta vreme cât acestea generează plusvaloare și cât nu blochează apetitul de dezvoltare economică a orașelor. Acesta remarca de pildă, cum scăderea numărului de autorizații de construcție, va duce la o scădere a ofertei de locuințe colective, ceea ce va aduce inevitabil la o creștere a valorii achiziției, aflate în prezent la 1500 de euro/mp construit.
„Regiunea Olteniei și în special Craiova sunt zone cu un potențial imens de creștere, iar experiența noastră aici ne-a demonstrat acest lucru. Acum câțiva ani am dezvoltat primul parc industrial privat din oraș, proiect inchiriat în timp record, iar anul trecut am demarat Valletta Towers, un proiect rezidențial de lux de 190 de apartamente. Proiectul a fost primit excelent de publicul larg, în special datorită calității construcției și a multiplelor beneficii propuse pentru viitorii locatari. Indicatorii pieței rezidențiale ne arată o scădere semnificativă a autorizațiilor de construcție în zonă, de 50% în ultimii 2 ani, în timp ce oferta rămâne limitată, astfel că investitorii ar trebui să aibă în vedere Craiova pentru potențialul ridicat de dezvoltare. În același timp, piața locală rezidențială are un indice curent de accesibilitate de 1.7, un raport excelent pentru cumparatori.” – Marius Moga, Sales Marketing Manager, Zacaria
Rolul mediului de lucru virtual BIM (Building Information Modelling) nu se limitează doar la a facilita proiectanților integrarea scanărilor 3D ce înlocuiesc cu succes releveele realizate până mai ieri cu ruleta, ci devin an de an zone de întâlnire între proiectanți, subcontractori dar și client, respectiv autorități, după cum ne încurajează să sperăm Ștefan Paraschiv, Sales Manager la Graphein. Un mediu de lucru virtual nu doar că este eco prin eliminarea hârtiei pe care s-ar printa mii de planșe, dar ar preveni întârzierile, ar reduce numărul de greșeli și ar ajuta pe cel care operează respectiva investiție pentru ani și ani de zile să o facă mult mai eficient.
,România devine foarte vizibilă și din ce în ce mai atractivă pentru Europa’, ne-a convins arhitect Dan Felix Paraschiv, Vicepreședinte Cultură Profesională Ordinul Arhitecților din România, care ca și colega noastră arhitect Mihaela Steiner, Fondatoarea Biroului de Arhitectură Metropolitană, au lucrat o bună perioadă din viață la studiouri de prestigiu din Europa, însă au decis de curând să revină în țară și să contribuie cu know-how-ul acumulat la a construi mai bine aici, la noi acasă.
Decizia de a reveni a multor români din varii domenii este fundamentată și de echilibrarea raporturilor veniturilor: dacă acum 20 de ani vorbeam de 1:10, acum vorbim de un raport de 1:2 dintre salariul din țară, versus unul din vest, a menționat Dan Felix Paraschiv. Tot el ne-a mai amintit că discursul academic însușit pe perioada facultății nu ar trebui să se piardă ca urmare a intrării în pâine, că noi ca profesioniști trebuie să profesăm în contemporan, că ar fi regretabil pentru noi ca industrie să pierdem contactul direct, palpabil cu materialitatea elementelor de construcții în ciuda dispariției școlilor profesionale, că trebuie să luptăm ca breaslă pentru a face investitorii conștienți că a investi într-un proiect de calitate (ceea ce în România reprezintă mai puțin de 3% din valoarea unei investiții), poate genera beneficii mai mari de 40% pentru investitor.
De la Mihaela Steiner am reținut cât de corect strategic este să îți alegi nișa, întrucât nu se poate performa în toate programele de arhitectură, cât de provocatoare, dar și vitală este implementarea proiectării în spectrul de softuri BIM pentru studioul pe care îl conduce, efort care ar livra în scurtă vreme o mai bună corelare a specialităților și o optimizare serioasă, reală a consumurilor de materiale în etapa de șantier. Tot ea remarca nu fără frustrare, prezența în industria construcțiilor a antreprenorilor generali slab pregătiți profesional, dar foarte aroganți, care încă îi consideră pe arhitecți niște simpli proiectanți.
Din zona de proiectare nu putea lipsi Alexandru Robert Vlăduț, care prin prisma profilului său de inginer structurist la M13 Design Studio evoca presiunea enormă pe care structuriștii o primesc atât dinspre zona legislativă, cât și dinspre investitorii și arhitecții care vor clădiri din ce în ce mai înalte, cu deschideri între stâlpi cât mai mari ceea ce conduce la abordarea unor soluții structurale tip B.A.R. Optimist însă, acesta a concluzionat că prin prisma Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri, se elimină încetul cu încetul prezența „desenatorilor” care scad nivelul proiectării, dar și al calității clădirilor.
„Am prezentat presiunea care este pusă pe inginerul proiectant de structuri prin complexitatea dată de clădiri cu înălțimi mai mari (minim 8-10 etaje), a formelor neregulate ale acestora și a deschiderilor de calcul din ce în ce mai mari împreună cu cerințele dezvoltatorilor de consumuri reduse de materiale. Am evidențiat beneficiile apartenenței la o asociație profesională în contextul modificărilor de coduri care se vor produce în viitor (P100-1/2025, toate Eurocodurile din domeniul proiectării structurilor precum și alte coduri de proiectare naționale). De asemenea, este necesară certificarea profesioniștilor din domeniul proiectării pentru a avea specialiști bine pregătiți și o concurență loială în industrie. Calitatea proiectelor de structuri va crește odată cu dezvoltarea profesională continuă a specialiștilor și cu implementarea BIM în proiectele de structuri.” – Alexandru Robert Vlăduț, Vicepreședinte, AICPS – Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri, Filiala Dolj
Cristian Ștefănescu, în calitatea sa de antreprenor general, dar și de locuitor al Craiovei și-a reafirmat dorința din ediția anterioară a conferinței din regiunea Olteniei, de a realiza o construcție tip turn sau un ansamblu de edificii comparabile cu La Defense-ul, ceea ce a generat polemici vis-a-vis de un subiect anterior din cadrul altor conferințe regionale: Identic versus Identitar. Este remarcabilă dorința d-lui Ștefănescu de a lăsa comunității și generațiilor viitoare o urbe cu edificii emblematice, cât și deschiderea către proiecte în care sunt impuse exigențele propriilor investiții cu fonduri europene.
Cu o experiență de este 30 de ani, firma Recon a fost reprezentată de d-l Marian Petcu, care în același spirit de respect pentru comunitate și generațiile viitoare a subliniat în egală măsură necesitatea abordării exclusiv a proiectelor care sunt la etapa D.D.E., realizate de profesioniști, cât și scăderea interesului tinerilor pentru muncă, tinerii dezvoltând cumva „o ură împotriva muncii”. Schimbul generațional se face anevoios, școlile din oraș sunt deficitare, iar aportul de tineri educați din alte centre universitare ale țării este nesemnificativ, a mai amintit d-l Petcu.
Craiova a făcut peste an un salt major, ceea ce au remarcat toți participanții la această conferință. Craiovenii și regiunea Olteniei merită mai mult de la timpurile actuale, pentru că arată că învăță cum se poate construi mai bine, cum se poate construi mai verde și cum se poate locui mai frumos împreună. – Matius Ichim, Co-Moderator, Fondator, Prioretail, Arhitect specialist în retail
Seria Conferințelor Regionale „România Construiește” 2024 se va încheia la Iași, pe 11 aprilie, unde se vor reuni dezvoltatori, constructori, arhitecți, finanțatori publici și investitori privați cu proiecte de construcții din Moldova.
Concluziile primelor două conferințe din această serie sunt disponibile aici: Banat și Transilvania.
Din seria de evenimente „România Construiește” mai urmează:
– Building HOME 2024 Good Living Forum, București, 14 mai – evenimentul construcțiilor rezidențiale.
– Building HEALTH 2024 Bucharest Forum, București, 27 septembrie – evenimentul construcțiilor medicale.
– DEVO 2024 Large Developers Forum, București, 11 octombrie – evenimentul construcțiilor de birouri, comerciale, industriale, mixte și publice.
