Platforma România Construiește a început seria de întâlniri regionale din 2024 cu o conferință la Timișoara. Au fost prezenți actori diverși din domeniu care au făcut ca sala să fie plină și de această dată, la fel ca în anul trecut. În fața publicului s-au aflat reprezentanți ai administrației publice, Ruben Lațcău, viceprimar al Timișoarei și Răzvan Negrișanu, consilier local în Timișoara, reprezentanți ai mediului academic, Cristian Blidariu, decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism și Raul Zaharia, decan al Facultății de Construcții, ambele de la Universitatea Politehnică din Timișoara, reprezentanți ai organizațiilor profesionale ale arhitecților și inginerilor proiectanți de structuri, Răzvan Negrișanu, vicepreședinte OAR Timiș și Sorin Codruț Floruț, președinte AICPS, sucursala Timiș, reprezentanți ai antreprenorilor din construcții prin Ștefan Moldt, vicepreședinte al FPSC și Vasile Moianu, director general al P.A.B. România, arhitecți, prin Vlad Gaivoronschi de la Andreescu și Gaivoronschi și Răzvan Negrișanu de la RDsign Studio, reprezentanți ai dezvoltatorilor, prin Ciprian Cădaru de la Alber Holding și furnizori de tehnologie, materiale și servicii prin Eugen Ursu, coordonator la Graphein și Robert Mollner de la QFORT.
Tema generică a discuțiilor din acest an este „Construind împreună”, un dialog despre colaborare, sinergii și progres. Am început prin a ne aduce aminte de concluziile extrase din discuțiile de anul trecut. Apoi am setat o convergență a discuțiilor spre a descrie situația actuală și a exprima câte trei idei majore: o nemulțumire care ar trebui rezolvată, o recomandare benefică importantă și un obiectiv sau o dorință personală care poate aduce ceva bun pentru perioada următoare.
De la viceprimarul Timișoarei am primit multe numere legate de dimensiunea bugetului municipiului și perspectivele investiționale. Apogeul de anul trecut a fost la nivelul cumulului unei întregi decade 2010-2020, la nivel de resurse financiare. Ca realizări au fost menționate cele două cinematografe reabilitate și celelalte două care așteaptă aceeași soartă, dar și a doua parte a conversiei depozitului de tramvaie în Multiplexity, care se mulează perfect pe cerințele de finanțare din cadrul programului Noul Bauhaus European. Cea mai mare nemulțumire a sa este legată de procesele de avizare ale proiectelor care sunt excesiv de birocratice, avizele de la diferitele entități competente contrazicându-se de multe ori, ceea ce extenuează fără sens pe oricine încearcă să realizeze un proiect de investiții. Este necesară o modificare legislativă pentru aceasta. Ca recomandare menționează necesitatea dialogului între actorii publici și privați din construire, iar ca obiectiv pentru primărie este important să mențină nivelul ridicat al investițiilor la cota actuală. Eugen Ursu menționează avansul rapid al sectorului construcțiilor spre utilizarea tehnologiei. Este însă foarte nemulțumit de lipsa de echitate din domeniul practicilor administrative și din achizițiile publice. Susține dialogul și transparența și mai ales o cultură a feed-back-ului legată de construcții, un domeniu în care trebuie recunoscute nerealizările, pentru a învăța din ele și a nu le repeta. Tot el și-ar dori ca opțiunea copiilor săi, atunci când va veni vremea, să fie să studieze în România și nu să plece altundeva. Pentru arhitectul Cristian Blidariu ceea ce se întâmplă în mediul academic formativ și cel profesional este prea diferit. Faptul că dezvoltarea profesională continuă nu este acceptată ca necesară de majoritatea celor care profesează este o nemulțumire a momentului actual. Recomandă conexiuni cu zona practicii private, care poate oferi suport pentru perfecționarea spre tehnologie și digitalizare. Ca obiectiv, pentru facultățile de arhitectură din România, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara vede ca foarte necesară revizuirea curiculelor programelor de studii în direcția concentrării pe obiectivele concrete ale unei lumi echilibrate. Decanul Facultății de Construcții, profesorul Raul Zaharia nu crede că există o mare ruptură între academic și profesional. Totuși, menționează faptul că industria construcțiilor din România nu se adresează universităților pentru a rezolva diferite probleme prin cercetare. Principala sa nemulțumire se referă la calitatea studenților și nu la numărul lor. Și-ar dori ca studiile pentru a deveni inginer să fie pe formula 3+2 și nu 4+2, cum e acum, adică pentru licență trei ani în loc de patru, urmați de încă doi ani pentru master. Ca obiectiv își propune, tot legat de calitatea celor care studiază, să se concentreze pe calitatea celor care devin absolvenți. Din partea Federației Patronatelor Societăților de Construcții, domnul Ștefan Moldt ne spune că ei, constructorii, sunt veriga slabă, fiind rămași în urmă tehnologic și ca pregătire. Bineînțeles că se referă la forța de muncă necalificată sau prea puțin calificată, dar și la percepția generală defavorabilă, ca fiind un sector în care oamenii care lucrează sunt slab pregătiți. Ne explică că această situație reflectă nivelul general al societății din care provin cei care lucrează în construcții, față de care nu pot fi altfel. Cea mai mare nemulțumire și-o îndreaptă către mediile de comunicare care alterează percepția față de constructori. Recomandă deschiderea la dialog pentru rezolvarea problemelor și își propune aducerea BIM (Building Information Modeling) ca practică curentă în construcții.
După pauza destinată networkingului, experimentatul arhitect și profesor Vlad Gaivoronschi a prezentat ca exemplu de bune practici noua clădire a British International School Ana Șandor din Timișoara, punând accentul pe colaborarea cu clientul, care a cerut obținerea unei atmosfere speciale în clădire. În finalul intervenției ne-a atras atenția asupra faptului că arhitectul trebuie să fie capabil să rămână generalist, deși se specializează în mai multe direcții, altfel nu va mai putea coordona proiectele în care se implică. Recomandarea sa pentru ceilalți arhitecți este lectura îndreptată spre literatură, care ne păstrează umanitatea de care avem nevoie și în profesie, iar ca dorință pentru perioada următoare, își îndreaptă speranțele spre realizarea proiectului de transformare a pieței Victoriei din Timișoara. Ciprian Cădariu, arhitect cu experiență în practică și administrație, reprezintă acum un dezvoltator român consecvent, care operează în vestul și centrul țării. El și-ar dori o legislație mai stabilă, recomandând arhitecților să se asocieze și să lucreze mai mulți împreună, pentru a putea aborda proiecte mai ample, care există, dar pentru care e nevoie de capacitate de proiectare crescută. Obiectivele organizației pe care o reprezintă sunt îndreptate spre constanță și menținerea ritmului actual. Tot el ne aduce aminte că organizează concursuri cu invitați pentru proiectele pe care le dezvoltă. Domnul Vasile Moianu semnalează nevoia de calitate a oamenilor care realizează proiectele și recomandă cunoștințe practice aprofundate a celor care propun și lucrează cu materiale și sisteme în construcții. Își propune ca obiectiv să se dedice în continuare găsirii de soluții tehnice pentru rezolvarea problemelor din execuția lucrărilor de construcții. Robert Mollner ne-a adus aminte că o fereastră însemnă mai mult decât doar un element de construcție. Tot el ne spune că pe piață lipsește o specializare importantă pentru condițiile tehnologice actuale, „fațadistul”, specializat pe problemele, nu puține, specifice fațadelor. Ne aduce aminte că nu trebuie văzuți ca producători de ferestre, fiind producători de soluții. Din partea inginerilor proiectanți de structuri de rezistență, Sorin Floruț ne spune că evoluțiile sunt pozitive. Este totuși nemulțumit de calitatea generală a proiectelor de structuri pentru construcții care este cauzată de cadrul legislativ și normativ neactualizat, contribuind la impredictibilitate. Este necesară certificarea celor care proiectează structuri pentru a obține calitatea necesară. Recomandă implicarea mediului privat în rezolvarea problemelor prin cercetare și își propune să facă pași importanți spre certificarea menționată. Arhitectul Răzvan Negrișanu, ne spune din poziția de consilier local că achizițiile publice recente se fac la valori de proiectare mult mai bune decât în trecut și îndeamnă arhitecții și inginerii să ia în calcul ofertarea pentru astfel de contracte. Este nemulțumit de faptul că deși există colaborare, aceasta nu însemnă a se lucra cu adevărat împreună. Își dorește amplificarea parteneriatelor public-private autentice.
A fost o sesiune de discuții valoroase cu multe observații atente asupra fenomenelor generale din care a rezultat faptul că toți actorii implicați au probleme de rezolvat, chiar dacă nu toate au același impact general. Fiecare cunoaște mai bine ceea ce a reușit domeniul pe care îl reprezintă și ceea ce încearcă, dar ceilalți îi pot arăta unde greșește sau spre ce se îndreaptă așteptările celorlalți. Au fost discuții inteligente, concentrate, din care nu a lipsit autocritica și nici umorul, dar care s-au distins prin luciditate și speranță.
– Șerban Țigănaș, Moderator, Președinte Dico & Țigănaș, Decan al Facultății de Arhitectură şi Urbanism Cluj-Napoca
Conferințele Regionale „România Construiește” 2024 vor continua la Cluj-Napoca (6 martie), Craiova (21 martie) și Iași (11 aprilie) și vor reuni dezvoltatori, constructori, arhitecți, finanțatori publici și investitori privați cu proiecte de construcții din Transilvania, Oltenia și Moldova.
