Pe 11 mai 2023 a avut loc cea de-a treia Conferință Regională „România Construiește”, în sala Cuza a Hotelului Unirea din Iași. A fost o întâlnire de lucru privită într-o formulă de ședință de șantier, în care toți participanții la construirea și dezvoltarea orașelor în principal din regiunea de Nord Est a României in extenso și-au expus atât nemulțumirile, cât și propunerile pentru ca împreună să putem construi mai bine. Toți actorii, toți cei cu roluri active în proiectare, finanțare, ordonatori de credite, administrație locală, proiectanți, furnizori de soluții și materiale de construcții, au făcut ca discuțiile să fie dinamice, colegiale, orientate spre a expune concis experiențe și of-uri personale, dar și spre a afla din experiența celuilalt. A fost o discuție de lucru constructivă, în cadrul căreia, pe lângă problemele pe care le găseam obișnuite la noi în țară, s-au evidențiat și câteva opinii ale unor colegi plecați din orașe ale Moldovei spre a se angaja în proiectare sau în administrația publică din vestul Europei. Prin vocea acestora am putut să suprapunem peste experiențele locale realități dintr-un studio multinațional localizat în Delft, Olanda, respectiv din administrația publică a orașului Copenhaga.
Surprinzător cumva, însă nu doar în România sunt probleme birocratice, nu doar la noi politicul joacă acest rol de a influența decisiv evoluția și viața orașelor. Birocrația și procedurile sofisticate de lucru ale administrațiilor locale sunt prezente și în afara țării, cu deosebirea că acolo cadrul legislativ este adaptat noilor provocări ale secolului acestuia și că deși numeros (potrivit https://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarca, peste 38% din capacitatea forței de muncă este alocată sectorului public), personalul angajat în administrația publică este mult mai eficient, iar cetățenii sunt mult mai educați civic.
Cele mai importante aspecte pe care le-au semnalat vorbitorii din zona administrativă prezenți la eveniment au fost legate de necesitatea prioritizării lucrărilor de infrastructură, de fondurile care trebuie alocate în lucrări cu adevărat necesare și de orașele care trebuie privite ca organisme vii ce necesită proiecte pe termen mediu și lung. Contextul în care Iașul se conturează din ce în ce mai evident ca un hub de conectare cu marile orașe din țară, iar întreaga regiune a Moldovei rămâne încă o resursă importantă de forță de muncă, face ca aici să se genereze deja oportunități de business extraordinare. Unul dintre studiourile arhitecturale reprezentate în ședința de șantier a fost cel ce se ocupă și de noul terminal al aeroportului Iași, o lucrare publică ce va ajuta la fluidizarea traficul în creștere. Investiția se desfășoară într-un ritm firesc, procedura de avizare și autorizare a fost una în care s-a simțit interesul și aportul administrației publice locale de a oferi orașului oportunitatea de a se consolida economic și logistic prin facilitarea transportului către orașele din proximitate: Piatra Neamț, Suceava, Focșani, Botoșani, Vaslui și în special Chișinău.
Un alt aspect adus în discuție a fost legat de necesitatea reducerii timpului mediu din traficul urban prin eficientizarea transportului în comun, reglementarea numărului și a locațiilor parcărilor publice și private, lucru greoi din punct de vedere legislativ, dar mai ales din cauza comodității și lipsei de educație civică a locuitorilor. Chiar și în Danemarca sunt menționate dispute între partide ce sprijină creșterea numărului de mașini, care încurajează dezvoltarea de facilități pentru cei ce utilizează mașina în orașe pe de o parte și voci puternice care sprijină traficul pe bicicletă pe de altă parte.
Tot despre educație vorbim și când analizăm faptul că nu se colectează selectiv gunoiul menajer, motiv pentru care administrațiile locale pierd bani, resurse naturale, iar amprenta de carbon nu scade, lucru îngrijorător.
Nevoia de verde nu este doar o modă. O problemă de educație a locuirii este și cea legată de plantări, de inserții verzi în zona urbană, de înverzire a acoperișurilor. Verdele nu este doar o chestiune de buget, deși am fi tentați să spunem asta dacă privim cum în Primăria din Copenhaga se ia în calcul suma de 12 000 euro pentru plantarea unui copac, sumă ce acoperă lucrările de decopertare a zonei, săpătura, devierea unor trasee, îndepărtarea materialului rezultat și multe alte lucrări de infrastructură care să mențină planta în viață. În pofida costurilor inițiale, verdele este o investiție care pe termen lung crește nivelul stării de bine, de confort al locuirii. Deși este un oraș poluat, Iașul este unul destul de verde cu posibilități de a se extinde pe orizontală, către zonele împădurite din proximitate.
Subiectul educației a fost prezent în intervențiile multora dintre vorbitori, de la care am reținut și părți încurajatoare cum ar fi implicarea voluntară a arhitecților în educare prin programul de-a arhitectura, un program care se desfășoară la nivel național de mai bine de 10 ani! Este remarcabil că arhitecții voluntari merg în școli și predau gratuit cursuri de ahitectură. Alt exemplu optimist este și proiectul prin care echipe de tineri s-au implicat în replantarea zonei pietonale Ștefan cel Mare din Iași, cu teii caracteristici istoriei și culturii locale. Tot în ideea păstrării amprentei locale, s-a abordat și subiectul legat de raportul dintre investiții și aspectul estetic și semiotic al clădirilor, atunci când s-a remarcat carența unui limbaj propriu orașului Iași prin inserția terminalului T4 în cadrul aeroportului.
S-a mai remarcat necesitatea de a urgenta procesul de avizare și autorizare al investițiilor, iar în acest sens organizatorilor conferiței li s-a sugerat a aduce la aceeași masă nu doar primarii și reprezentanții consiliilor județene, ci și reprezentanți din personalul administrativ care lucrează la serviciul de avizare. În acest fel, prin dialog direct și colegial s-ar putea trece de bariera birocratică și emoțională care creează frustrări pentru ambele părți.
Nu putea lipsi din discuție și prezența tehnologiei moderne în efortul de a construi mai bine. Utilizate deja în proiectare, programele de lucru din familia BIM (Building Information Modeling) conferă un mod de lucru în care administratorii, investitorii, constructorii, proiectanții și utilizatorii pot interacționa cu obiectul de arhitectură pe care îl utilizează, fie că e hală de producție, hotel, bloc de locuințe colective, centru comercial ș.a.m.d. BIM este un mod de lucru comun, facil pentru aceste entități, inclusiv furnizori și cei care se ocupă ulterior de facility management, care aduce beneficii fantastice și a cărui viteză de adopție trebuie mărită.
Faptul că zona de nord-est a fost intens și constant neglijată prin amânarea construirii de autostrăzi, prin amânarea alocării de fonduri pentru dezvoltare, orașele din regiune au găsit totuși formule noi de adaptare. Una a fost de a-și crea autostrăzi digitale, prin care și-au exportat produse și servicii din domeniul IT către utilizatori și integratori din afară. Acum, când autostrada ce va lega propriu-zis regiunea de Nord-Este de restul țării și de Europa este în șantier, prindem mai mult curaj și devenim mai optimiști și în privința schimburilor materiale care ne vor ajuta să construim mai bine.
Prin comparație cu anii anteriori, s-a remarcat că autoritățile au început să conștientizeze necesitatea fluidizării procedurilor de avizare/autorizare, ceea ce face ca astăzi să putem avea un număr important de proiecte și investiții aflate în diferite stadii de șantier. Tot o dovadă de evoluție și maturizare a jucătorilor din industrie este că privesc și către soluții atunci când aduc în discuție probleme, că simt utilitatea ședințelor de lucru, că se simt ascultați și valorizați.
Privim așadar cu optimism și către sesiunea România Construiește care va avea loc la Craiova pe 9 iunie și care va încheia bucla conferințelor regionale.
La Conferința Regională de la Iași au participat în persoană: Raul Strugar (Project Manager, Primăria din Copenhaga, Administrația Tehnică și de Mediu), Sorin Tudor Bompa (Senior Architect / Project Manager, Mecanoo, Olanda), Costel Alexe (Președinte, Consiliul Județean Iași), Cristi Valentin Misăilă (Primar, Municipiul Focșani), Dragoș Ciolacu (Conf.dr.arh., Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” Iași, Președinte U.A.R. Filiala Iași-Vaslui), Mihai Drișcu (Profesor universitar, Facultatea de Arhitectură “G.M. Cantacuzino“, Iași), Claudiu Ionescu (Senior Architect/Design Director, RINO Architecture), Alin Enver Hoblea (Președinte, OAR Filiala Teritorială Iași), Dan Ababei (Preşedinte, OAR Filiala Teritorială Bacău-Neamț), Alexandra Berdan (Fondator, A+Noima), Adriana Gheorghiescu (Arhitect & Cofondator, Miolk), Răzvan Ivanciu (Arhitect, BIA Răzvan Ivanciu), Ștefan Paraschiv (Sales Manager, Graphein), Noémi Karácsonyi (CEO, Simacek). Conferința a fost moderată de Matius Ichim, Architect & Managing Partner, Matius Studio.
Seria Conferințelor Regionale “România Construiește” 2023 a început la Timișoara și Cluj-Napoca în luna martie și a continuat la Iași în luna mai. Urmează cea de-a patra Conferință Regională “România Construiește”, pe 9 iunie, la Craiova. Seria de conferințe reunește dezvoltatori, constructori, arhitecți, finanțatori publici și investitori privați cu proiecte de construcții din regiuni.
