Platforma România Construiește împreună cu BORO Communication au organizat la Timișoara un dialog între actorii construirii, menit să răspundă întrebării „Cum construim mai bine?”. Nu ne-am propus să prezentăm reușitele sau proiectele în curs. Am dorit să generăm un dialog constructiv care să scoată în evidență problemele, obstacolele și mai ales modul de rezolvare și depășire al acestora, pentru a construi mai bine. Actorii prezenți au reprezentat administrațiile locale și județene din Timișoara, Arad, Deva. Au mai fost reprezentați în discuție dezvoltatorii, arhitecții ca autori, formatori și organizație, furnizorii de sisteme și organizații non-guvernamentale. Am primit și opiniile unor arhitecți români care lucrează în firme de reputație mondială. Pentru a ne pune în context am prezentat Barometrul urban 2020, realizat de Banca Mondială și The Architectural Profession in Europe, 2022 Sector Study, al Consiliului Arhitecților din Europa. (Șerban Țigănaș, arhitect, Dico și Țigănaș, decan FAU-UT Cluj-Napoca)
- Barometrele urbane ar trebui realizate punând în comparație orașe comparabile, din aceeași categorie. Absența reglementărilor urbanistice actualizate sunt o problemă. E nevoie de PUG nou care să precizeze ce și unde se poate construi. Infrastructura de mobilitate și utilități este primordială și trebuie să preceadă clădirile. Infrastructura este gestionată de companii private cu care uneori colaborarea este dificilă. Este nevoie de legislație specifică. Este nevoie de predictibilitate pentru cei care dezvoltă și construiesc. Să nu repetăm greșelile Clujului. (Călin Bibarț, Primar, Municipiul Arad)
- Negocierea cu dezvoltatorii este fundamentală, dar nu putem să tratăm toate cazurile cu aceeași unitate de măsură. Este nevoie de flexibilitate. Micii dezvoltatori, foarte necesari, nu pot fi condiționați ca cei mari și foarte mari, care au alte resurse. Strategia de impozitare presupune taxe sporite pentru terenurile neutilizate.Există posibilități locale de a face ca dezvoltarea să progreseze în pofida unui stat ultracentralizat, care impune entități decidente ilegitime în teritoriu. România nu are o politică de migrație clară și aceasta afectează sectorul construcțiilor. (Ruben Lațcău, Viceprimar, Municipiul Timișoara)
- Parteneriatul public privat este esențial pentru atragerea investițiilor. Lipsesc constructorii capabili să realizeze proiectele care au obținut finanțare. (Alin Adam Țambă, Vicepreședinte, Consiliul Județean Hunedoara)
- Avem o oportunitate istorică în dezvoltare acum, iar ea trebuie fructificată. (Alexandru Proteasa, Vicepreședinte, Consiliul Județean Timiș)
- Este nevoie de interconectivitate sporită. Mobilitatea studenților este foarte importantă. Nu există constructori suficienți. (Andrei Ando, Director Executiv, Direcția Administrație Publică, Strategii, Comunicare, Consiliul Județean Arad)
- Arhitecții nu dețin puterea. Abilitățile lor trebuie cerute de cei pentru care lucrează. Se solicită prea mult doar rezolvarea nevoilor primare de la baza piramidei lui Maslow. Societatea trebuie ajutată să ceară. Este nevoie de educație la toate nivelurile. (Vlad Gaivoronschi, Co-Fondator, Andreescu & Gaivoronschi)
- Este nevoie de o arhitectură care să fie sustenabilă social. Avem nevoie de dezvoltatori cu viziune și de concursuri de arhitectură bune. (Adrian Untaru, Founding Partner, ADNBA)
- Reglementările urbanistice nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele dezvoltării. Este nevoie de un dialog între administrație și actorii legitimi ai dezvoltării. Administrația se profesionalizează, dar trebuie să fie ceva mai umilă cu cei de care depinde de fapt dezvoltarea. Uneori se impun atât de multe cerințe de către diferiții avizatori încât nu pot fi satisfăcute simultan. A apărut o escaladare a proceselor de aprobare care duce la blocaje și întârzieri. Ordinul Arhitecților din România este probabil cea mai activă și relevantă organizație care contribuie la dezvoltare, dar este nevoie și de alți actori care să adauge perspectivele lor. Trebuie să ne asumăm responsabilitățile și erorile comise. Când ceva nu a reușit trebuie să fie clar cine a greșit. Este nevoie de o cultură a proiectelor care să adapteze cerințele la posibilitățile financiare de care dispun cei cărora li se adresează. (Ovidiu Șandor, Fondator & CEO, Mulberry Development)
- Mai întâi trebuie luați în considerare oamenii. Spațiul public se proiectează la fel ca orice altă clădire. Este nevoie de dialog și consultare aprofundată înainte de a decide soluțiile. (Maximilian Zielinski, Senior Partner, Foster + Partners)
- Se observă o anumită reținere a administrațiilor de a dialoga cu publicul. Există inițiativa parteneriatelor pentru orașe verzi. (Grațian Mihăilescu, Fondator, UrbanizeHub)
- Suntem foarte la început. Concursurile sunt foarte bune, dar obiectivele care trebuie atinse prin acestea trebuie mult mai clar exprimate prin teme. (Bogdan Zaha, Associate, Zaha Hadid Architects)
- Sistemele de încălzire și răcire centralizate sunt soluția pentru sustenabilitate și a venit momentul implementării lor. (Mirela Andor, District Heating Manager, Danfoss Climate Solutions)
- A venit timpul pentru proiectele ambițioase de care avem nevoie. (Răzvan Negrișanu, Arhitect & Co-Fondator, RDsign Studio și Consilier Local, Primăria Municipiului Timișoara)
- Digitalizarea este instrumentul pentru a construi mai bine. GIS și BIM sunt disponibile și importante, dar trebuie adoptate de toți actorii construirii. (Eugen Ursu, Cofondator, Graphein)
- Avem misiunile arhitectului și Sistemul de informații asupra costurilor (SIC) care trebuie cunoscute și de către dezvoltatori și de clienți. Dialogul constructiv este cel mai important. (Daniel Tellman, Preşedinte, Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș)
- Aceste instrumente realizate de OAR ar trebui să fie traduse, să devină mai prietenoase și ușor de utilizat. (Andi Alexandru Buftea, Arhitect & Co-Fondator, NOI Studio)
- Mediul rural este o resursă importantă și trebuie tratat în relație cu cel urban. Am creat platforme digitale pentru aceasta. Avem nevoie de o atmosferă bună pentru a construi mai bine. (Thomas Strumberger, Fondator, Strumberger Architekten)
Cele patru ore de discuții au condus spre câteva idei esențiale acceptate de participanți.
Probleme de rezolvat:
- Ultracentralismul nebenefic dezvoltării din România – nevoia de regionalizare efectivă
- Deficit și deficiențe legislative și de standardizare
- Deficit major de competențe și forță de muncă în sectorul construcțiilor
- Absența parteneriatelor efective dintre sectoarele public-privat
- Blocaje administrative cronice și lipsa predictibilității în dezvoltare
- Neasumarea responsabilităților și reținerea administrației la dialog cu actorii legitimi
Oportunități de fructificat:
- Șanse de finanțare publică istorică, fără precedent
- Administrație profesionalizată
- Concursuri de soluții pentru investițiile publice
- Sisteme tehnice avansate sustenabile disponibile
- Digitalizarea specifică sectorului construcțiilor
- Deschiderea la dialog a organizațiilor profesionale, patronale și ale societății civile
Conferințele Regionale “România Construiește” 2023 vor continua la Cluj-Napoca (22 martie), Iași (11 mai) și Craiova (09 iunie) și vor reuni dezvoltatori, constructori, arhitecți, finanțatori publici și investitori privați cu proiecte de construcții din regiuni.
